Abandon de familie, infracțiune prevăzută de art. 378 C.pen, constă în fapta persoanei care, având obligația de întreținere față de cel îndreptățit la întreținere, săvârşeşte una dintre următoarele fapte:
1) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferințe fizice sau morale;
2) neîndeplinirea, cu rea-credință, a obligației de întreținere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credință, timp de 3 luni, a pensiei de întreținere stabilite pe cale judecătorească.
Constituie abandon de familie și este sancționată cu aceeași pedeapsă și neexecutarea, cu rea-credință, de către cel condamnat a prestațiilor periodice stabilite prin hotărâre judecătorească, în favoarea persoanelor îndreptățite la întreținere din partea victimei infracțiunii.
Cine poate depune plângere pentru abandon de familie
În cazul infracțiunii de abandon de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare doar la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exercițiu, plângerea prealabilă se formulează de reprezentantul său legal.
Când este vorba despre o persoană cu capacitate de exercițiu restrânsă, aceasta din urmă poate face plângere prealabilă cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de legea civilă. Dacă persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea penală poate fi pusă în mişcare şi din oficiu, conform art. 157 alin. 4 C.pen.
Mai multe persoane vătămate, mai multe infracțiuni?
În situația în care persoane obligată legal sau convențional să execute prestații periodice în favoarea mai multor persoane, de exemplu copii minori, se impune întrebarea dacă încălcarea acestei obligații atrage o pluritate de infracțiuni, având în vedere pluritatea de subiecți pasivi.
Deși subiectul este discutabil, considerăm ca fiind relevantă optica Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care, prin decizia nr. 4/RIL/2017, a arătat că natura personală a obligației de întreţinere nu generează tot atâtea raporturi juridice de drept penal câte persoane sunt îndrituite.
Cu toate acestea, soluția ridică la fel de multe semne de întrebare, având în vedere situațiile posibile în care unul dintre persoanele vătămate minore devine major, când unul dintre aceștia își retrage plângerea prealabilă și așa mai departe.
Pedeapsa pentru abandon de familie
Potrivit Codului penal, infracțiunea de abandon de familie este pedepsită fie cu închisoarea, de la 6 luni la 3 ani, fie cu amenda penală.
În situația în care persoane avuzată de săvârşirea infracțiunii de abandon de familie își îndeplinește obligațiile față de persoanele vătămate în cursul judecății în primă instanță sau chiar în fața instanței de apel, acesta va putea beneficia de o soluție de amânare a aplicării pedepsei sau de suspendare sub supraveghere a executării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite în totalitate condițiile prevăzute de lege.
Excepție de la această din urmă regulă este necesitatea existenței la dosar a consimțământului legal exprimat al inculpatului, având în vedere că munca silnică nu mai este posibilă.
Cauza specială de nepedepsire
Având în vedere natura infracțiunii, și anume una contra familiei, precum și repercursiunile de natură extra judiciară pe care o eventuală condamnare le-ar putea avea asupra membrilor de familie, legiuitorul a stabilit și o cauză specială de nepedepsire.
Astfel, dacă înainte de terminarea urmăririi penale, inculpatul îşi îndeplineşte inegral obligațiile, Parchetul va adopta fie o soluție de clasare, fie una de neurmărire penală, când încă nu începuse urmărirea penală in rem sau de netrimitere în judecată.
În situația în care inculpatul este trimis în judecată dar își îndeplinise în totalitate obligațiile față de persoanele vătămate în cursul urmăririi penale, instanța constată existența cauzei de nepedepsire mai sus menționată și dispune încetarea procesului penal.