Având sediul materiei în articolele 166-171 din Codul penal, reabilitarea judecătorească reprezintă un proces prin care o persoană care a suferit o condamnare poate solicita instanței restabilirea drepturilor și statutului său în societate, după executarea totală sau parțială a pedepsei la care a fost condamnat.
Vom explora aspectele esențiale ale procedurii reabilitării judecătorești, de la termenele de așteptare și condițiile necesare până la efectele eliberării de decăderi și interdicții.
Reabilitarea judecătorească, când are loc?
Reabilitarea judecătorească poate avea loc, însă doar după împlinirea anumitor termene, în funcție de durata pedepsei inițiale. Potrivit prevederilor art. 166 Cod Penal:
Pentru pedepse de închisoare mai mari de 2 ani, dar care nu depășesc 5 ani, termenul de așteptare este de 4 ani
Pentru pedepse de închisoare mai mari de 5 ani, dar care nu depășesc 10 ani, termenul de așteptare este de 5 ani.
Pentru pedepse de închisoare mai mari de 10 ani sau pentru pedeapsa detențiunii pe viață, termenul de așteptare este de 7 ani.
Pentru persoanele care au suferitp o condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață, care au beneficiat de grațiere, prescripție a executării pedepsei sau liberare condiționată, termenul de așteptare este de 10 ani.
Cum se calculează termenul de reabilitare judecătorească?
Termenul de reabilitare se calculează de la data încheierii executării pedepsei principale sau de la data prescripției acesteia. Dacă pedeapsa este o amendă, termenul curge de la momentul plății integrale a amenzii sau de la momentul stingerii acesteia în orice alt mod.
În caz de grațiere totală sau parțială, termenul de reabilitare curge de la data actului de grațiere, dacă hotărârea de condamnare era definitivă la acea dată, sau de la data în care hotărârea de condamnare a devenit definitivă, dacă actul de grațiere se referă la infracțiuni aflate în curs de judecată.
Condiții pentru reabilitarea judecătorească
Pentru a putea solicita reabilitarea judecătorească, cel condamnat trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Să nu fi săvârșit o altă infracțiune în intervalul de timp corespunzător termenului de reabilitare.
Să fi achitat integral cheltuielile de judecată și să-și fi îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cu excepția situației în care dovedește că nu a avut posibilitatea să le îndeplinească sau în cazul în care partea civilă a renunțat la despăgubiri.
Efectele reabilitării judecătorești
Reabilitarea judecătorească are mai multe efecte pozitive pentru persoana care solicită acest proces. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
Încetarea decăderilor și interdicțiilor impuse în urma condamnării
Înlăturarea incapacităților civile cauzate de condamnare
Cu toate acestea, reabilitarea nu implică reinstalarea în funcția deținută înainte de condamnare sau redobândirea gradului militar pierdut, dacă acesta este cazul. De semenea, efectele reabilitării nu se extind asupra măsurilor de siguranță.
Mi-a fost respinsă cererea de reabilitare judecătorească, când mai pot depune una nouă?
Potrivit prevederilor Codului penal, dacă cererea de reabilitare judecătorească a fost respinsă, o nouă cerere poate fi depusă numai după un termen de un an, care se calculează de la data respingerii cererii prin hotărâre definitivă. De asemenea, condițiile de eligibilitate prevăzute în art. 168 Cod Penal trebuie îndeplinite și pentru intervalul de timp care a precedat depunerea noii cereri.
În cazul în care respingerea cererii a avut loc din motive de formă, cererea poate fi reînnoită potrivit prevederilor Codului de procedură penală.
1 thought on “Reabilitarea judecătorească – Definiție, termene, condiții și efecte”