Urmărirea penală, reprezintă prima fază a procesului penal și constă în activitatea desfăşurată de organele de urmărire penală pentru strângerea şi verificarea probelor cu privire la existenţa infracţiunii, la identificarea făptuitorului şi la stabilirea răspunderii acestuia, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea lui în judecată.
Organele judiciare care desfăşoară activităţi specifice de urmărire penală sunt: procurorii care fac parte din Ministerul Public şi sunt constituiţi în Parchete pe lângă fiecare instanţă şi organele de cercetare penală.
Este o fază procesuală nepublică, necesară şi obligatorie în cadrul procesului penal.
Urmărirea penală, ca prima fază a procesului penal român, este reglementată de Titlul I din Partea specială a Codului de procedură penală, art. 200-286.