Dreptul la un proces echitabil: Principiile care asigura garantarea dreptului la apărare

Dreptul la un proces echitabil: Prezumţia de nevinovăţie a apărut ca reacţie împotriva prezumţiei de  vinovăţie, care a dominat doctrina şi jurisprudenţa în perioada Evului Mediu. Acest  principiu a fost consacrat pentru prima oară în Declaraţia drepturilor omului şi  cetăţeanului din anul 1789 (art. 9).

În contemporaneitate, prezumţia de nevinovăţie este înscrisă în documentele  internaţionale, cum ar fi: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de O.N.U.  în anul 1948 (art. 11); Convenţia europeană de apărare a drepturilor omului, adoptată în  anul 1950 (art. 6 & 2); Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice, adoptat în anul 1966 (art. 14.2) etc.

Constituţia României, adoptată prin referendum, la 08.12.1991, modificată prin referendum naţional în 2003, prevede în dispoziţiile art. 23 alin. 11 că: “până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.”

Prevederea constituţională se aliniază la prevederile documentelor internaţionale.  Astfel art. 14 pct. 2 din Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice, prevede că: “orice persoană acuzată de săvârşirea unei infracţiuni se prezumă nevinovată, atâta vreme cât vinovăţia sa nu a fost legal stabilită.”

De lege lata, prezumţia de nevinovăţie este înscrisă în legislaţia procesual penală, în dispoziţiile art. 66 Cod procedură penală, unde se prevede că învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăţia sa şi, în situaţia în care există probe de vinovăţie, acesta are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie.

Acest principiu, deşi a fost încadrat în materia probelor, constituie o regulă fundamentală a procesului penal român, deoarece funcţionalitatea prezumţiei de nevinovăţie este mult mai largă decât aspectele faptice rezultate din probaţiune. Prezumţia de nevinovăţie garantează protecţia persoanelor în procesul penal (învinuiţi, inculpaţi), de arbitrariul organelor judiciare penale, cu privire la stabilirea vinovăţiei şi a tragerii la răspundere penală.

Prezumţia de nevinovăţie constituie baza tuturor garanţiilor procesuale referitoare la protecţia persoanei în procesul penal. În cadrul raportului juridic procesual penal principal (fundamental) dintre organele judiciare penale şi învinuit sau inculpat, acesta din urmă trebuie să beneficieze de protecţie juridică, în aşa fel încât să nu fie pus în inferioritate procesuală în raport cu organele judiciare, sau în raport cu celelalte părţi din procesul penal.

Principiul prezumţiei de nevinovăţie a învinuitului sau inculpatului contribuie la necesitatea stabilirii situaţiei de fapt, pe baza probelor administrate în procesul penal, având ca efect principal stabilirea cu certitudine a vinovăţiei persoanei fizice care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

Acest principiul se află, de asemenea, într-o strânsă legătură cu principiul garantării dreptului la apărare. Acest principiu a fost consacrat din antichitate, în dreptul roman existând regula că nici o persoană nu poate fi judecată fără a fi apărată. Dreptul la apărare a fost proclamat în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care a fost adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. în anul 1948, fiind inclus printre drepturile fundamentale ale omului.

Dreptul persoanei de a se apăra sau de a fi asistată de apărător a fost prevăzut în Pactul internaţional relativ la drepturile civile şi politice, în art. 14, pct. 3, lit. “d”.Constituţia României prevede în art. 24 dreptul la apărare.“Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.”

Art. 6 din Codul de procedură penală, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 32/17.11.1990 şi prin Legea nr.281/2003, precizează: “Dreptul de apărare este garantat învinuitului, inculpatului şi celorlalte părţi în tot  cursul procesului penal. În tot cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părţile de deplina exercitare a drepturilor procesuale, în condiţiile prevăzute de lege şi să administreze probele necesare în apărare. Organele judiciare au obligaţia să îl încunoştiinţeze, de îndată şi mai înainte de a audia, pe învinuit sau pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat, încadrarea  juridică a acesteia şi să asigure posibilitatea pregătirii şi exercitării apărării. Orice parte are dreptul să fie asistată de apărător în tot cursul procesului penal.

Pentru a fi garantat dreptul la un proces echitabil, organele judiciare au obligaţia să încunoştiinţeze pe învinuit sau pe inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de ascultare. În condiţiile şi în cazurile prevăzute de lege, organele judiciare sunt obligate să ia măsuri pentru asigurare a  asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului, dacă acesta nu are apărător ales.”

În redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 32 / 1990, art. 6 din Codul de procedură penală, prevedea: “Dreptul de apărare este garantat învinuitului sau inculpatului, precum şi celorlalte părţi în tot cursul procesului penal, în condiţiile prevăzute de lege.”

Faţă de reglementarea anterioară, textul modificat prevede următoarele prevederi: organele judiciare sunt obligate să încunoştiinţeze pe învinuit sau inculpat, înainte de a i se lua prima declaraţie, despre dreptul de a fi asistat de un apărător, consemnându-se acest aspect în procesul-verbal de ascultare; – organele judiciare penale au obligaţia de a lua măsuri în vederea asigurării asistenţei juridice a învinuitului sau inculpatului, când acesta nu are apărător ales; – organele judiciare penale au obligaţia de a încunoştiinţa pe învinuit sau inculpat despre fapta pentru care este învinuit şi despre încadrarea juridică a acesteia; – organele judiciare penale au îndatorirea de a administra probe în apărarea învinuitului sau inculpatului.[1]


[1] Vasile-Sorin Curpăn, Constantin-Florescu Grădinaru, Cosmin-Ştefan Burleanu, articol “Corelarea Principiilor fundamentale ale procesului penal în România cu principiul juric-constituţional al independenţei judecătorilor și al supunerii acestora numai legii”

Tags: , , , , ,

1 thought on “Dreptul la un proces echitabil: Principiile care asigura garantarea dreptului la apărare

Leave a Reply

Your email address will not be published.